émetteur
Gemeinsames NomenAdjektiv
Silbentrennung
émetteurdu latin ēmittor (1re personne du singulier du présent de l'indicatif).
Definition
Siehe auch
réémettre (v.) mettre (v.) remettre (v.) metteuse (gn.) réémetteur (gn.) immettable (adj.) émettrices (adj.) émettrices (gn.) émission (gn.) émissif (adj.) émetteur (gn.) émettre (v.) mettable (adj.) metteur (gn.) mise (gn.) miser (v.) remisage (gn.) remise (gn.) remiser (v.) remisier (gn.)