écorce

substantivo comumverbo

Decomposição silábica

écorce

du latin scortea , féminin de scorteus (« fait de peau ou de cuir »).

Definições

botanique
géologie

Sinônimo

Plural

écorces

Hipônimos

phloèmepéridermephellodermephellogèneliège

Traduções

  • alemãoalemão:Oberfläche
  • inglêsinglês:aurface
  • dinamarquêsdinamarquês:bark
  • espanholespanhol:corteza
  • finlandêsfinlandês:kuori
  • gregogrego:φλοιός
  • italianoitaliano:corteccia
  • japonêsjaponês:樹皮
  • holandêsholandês:boomschors
  • polonêspolonês:kora
  • portuguêsportuguês:casca
  • russorusso:кора
  • suecosueco:bark
  • ucranianoucraniano:кора

Ver também

écorce (v.) écorcier (sc.) écorçage (sc.) décortiquer (v.) décortication (sc.) écorcer (v.) écorcement (sc.) corsier (sc.) corcier (sc.) écorces (v.) décorticage (sc.)