écorce
sustantivo comúnverbo
Descomposición silábica
écorcedel latín scortea, femenino de scorteus («hecho de piel o cuero»).
Definiciones
- botanique
- géologie
Sinónimo
Plural
écorces
Hipónimos
Traducciones
alemán:Oberfläche
inglés:aurface
danés:bark
español:corteza
finlandés:kuori
griego:φλοιός
italiano:corteccia
japonés:樹皮
holandés:boomschors
polaco:kora
portugués:casca
ruso:кора
sueco:bark
ucraniano:кора
Ver también
écorce (v.) écorcier (sc.) écorçage (sc.) décortiquer (v.) décortication (sc.) écorcer (v.) écorcement (sc.) corsier (sc.) corcier (sc.) écorces (v.) décorticage (sc.)