écorce

sustantivo comúnverbo

Descomposición silábica

écorce

del latín scortea, femenino de scorteus («hecho de piel o cuero»).

Definiciones

botanique
géologie

Sinónimo

Plural

écorces

Hipónimos

phloèmepéridermephellodermephellogèneliège

Traducciones

  • alemánalemán:Oberfläche
  • inglésinglés:aurface
  • danésdanés:bark
  • españolespañol:corteza
  • finlandésfinlandés:kuori
  • griegogriego:φλοιός
  • italianoitaliano:corteccia
  • japonésjaponés:樹皮
  • holandésholandés:boomschors
  • polacopolaco:kora
  • portuguésportugués:casca
  • rusoruso:кора
  • suecosueco:bark
  • ucranianoucraniano:кора

Ver también

écorce (v.) écorcier (sc.) écorçage (sc.) décortiquer (v.) décortication (sc.) écorcer (v.) écorcement (sc.) corsier (sc.) corcier (sc.) écorces (v.) décorticage (sc.)